mercredi 23 avril 2008

Cumpar timp !

Pentru ca, fara sa-mi dau seama, am scris despre asta chiar astazi, revin.De data asta constienta. Nu mai am timp! Nu-mi mai ajunge timpul sa scriu , sa pozez, sa stau la vorbe cu oamenii, sa cunosc oameni, sa ascult, sa citesc, sa privesc.Cateodata nu mai am timp nici sa vad.....( abia astept sa vad daca e adevarat ce se zice ca in orient timpul nu are aceeasi unitate de masura ca in occident) Da' cum il consum, ma intreb? Si tot eu raspund: de cand ma trezesc si pana ajung la birou trec cel putin 90 de minute.cel putin. La birou....hmmm...ma trezesc ca e ora pranzului si n-am avut timp sa-mi comand mancare, si comand ce-o fi,...si-mi aduc aminte ca mi-a sunat telefonul de vreo 4 ori ...si era un prieten....si vreau sa-l sun...si ma asez la birou si vad un mail urgent si..uit...., iar apoi apoi ma trezesc ca aveam programare la dentist la si jumate si e si un sfert si fug....Pana sa ajung stabilesc vreo intalnire...si daca am noroc intr-o ora ajung la dentist, stau si astept ca vorba-aia....mi-a trecut programarea; in timpul asta imi arunc ochii pe cartea inceputa de atata vreme incat nici nu mai stiu subiectul. Termin. Mai fac o ora pana la intalnire...asta daca ma asteapta....si apoi ma gandeam sa ma duc sa-mi spal masina ca nu mai pot umbla cu ea in halul asta. Poate maine.... Hai acasa....dus ( rapid ca e tarziu si maine ma trezesc devreme)...pat...carte...maxim 5 minute....televizor, sau, si mai tare, film...hah haa...nici macar nu stiu cand apas play si .....ma deranjeaza ceva...da' ma deranjeaza rau....si tot suna si tot suna....si uite asa o iau de la capat.
Si totusi nu ma plang....fac lucruri. multe lucruri. si simt ca traiesc( .....si o sa reusesc pana la urma sa ma si vad cu toti oamenii pe care imi doresc sa-i vad...)..
Si tre' sa invat sa-mi gestionez mai bine timpul...si sunt pe drumul cel bun :)
Si uite cat e de tarziu....si cata treaba mai am.....si , apropos...stie cineva de unde pot sa cumpar nitel timp? doar nitel....

Nu zic eu...zice el

Iar am lipsit. Imi vine sa zic motivat, dar daca stau bine sa ma gandesc...munca multa si ocupatia cu traitul nu e chiar o motivare. Tocmai m-a sunt si A sa-mi zica ca s-a hotarat: trebuie sa scriu aici. Si io m-am hotarat, numai ca printre contracte, intalniri si prezentari nu-mi prea gasesc timp. Uite ca acum am lasat tot. Am si eu dreptul la o pauza numai pentru mine.:)
Ce s-a mai petrecut pe strada mea cea mica si mov? Munca, munca , munca si o fuga in weekend la Brasov; dar si oameni oarecum suparati ( sau cel putin deranjati) de faptul ca nu mai apuc nici macar sa raspund la telefon si mailuri....de vazut...n-am mai vazut o fata de prieten de muulta vreme. Si problema cea mai mare e ca imi place ce muncesc...e oarecum totul nou. Anyway, o sa ma revansez... mai am un pic de haos si gata! Aaaaa, si am primit si o propunere de colaborare.Si e foarte tare....dar o sa va zic mai multe cand se va materializa...ca observ ca, cu cat inaintez in varsta devin tot mai superstitioasa :)
Ati vazut ca se scutura salcamii? Eu da, intr-o dimineata in masina in drum spre munca...si am deschis toate geamurile :)
Pai cam am asta am facut....iar de facut: plec in munti in weekend ....sa nu mai aud si sa nu mai vad nimic decat vant, soare, munti, vai, lumina si, eventual cativa oameni. Iar daca imi iese ( si eu am convingerea ca da....) weekendul viitor plec in lume :))..inspre Orient :)
Aaa si am facut cateva poze la BV si o sa va arat cand oi ajunge acasa. Si mai ziceam ca o sa invat cate ceva in fiecare saptamana. Ei bine, n-am invatat nimic ca am fost prea ocupata sa muncesc :)...sau mai bine zis am fost prea ocupata sa trag concluzii din ceea ce am trait.
Si inca nu pot iesi din starea de agitatie si de must do ceva tot timpul, asa ca,pentru a nu va plictisi, ma retrag in haosul meu...si va las voua linistea:)

PS: n-am scris eu aici, ci Jeff, mamutul cel verde din capul meu :) ( pe care tocmai l-am inaugurat)


Later edit: Brasov



jeudi 10 avril 2008

Prin ochi de printese

Asa de tare mi-a placut cand am citit, incat ,cu acordul ei, am preluat si eu.Multumesc Carey

Sa dormi inseamna sa-ti spui povesti pe care inca nu le stii.

(Baldachin= pat garnisit cu voaluri, al printeselor prin excelenta)


Sa canti insemana sa colorezi cuvinte. Dansul a ca zborul pe pamant.


Cuvintele calatoresc iar cand revin acasa, nu le mai intelegi.


Un capriciu nu e decat un sclipat de umoare neagra.


Sa nu surazi e ca si cum ai uita sa dai apa la flori.


Hazardul este o poveste careia nu poti sa-i cunosti sfarsitul.


Secretele sunt incuiate bine dar visul lor e evadarea.


Cand uit e o idee ce se joaca de-a v-ati-ascunselea in adancul meu.


Viata atarna de un fir de par.


Jungla e o sala colosala dintr-o dezordine totala.


Printesa timp de-o zi, tot timpul!! Sa fii regina, ramanand printesa.


Apa e o rochie ce nu accepta sa o imbraci.


Padurea e gradina secreta a lumii intregi.


si in final..un sfat..caci o printesa nu poate fi fericita fara printul sau..sa cauti fara sa stii cine-i (printul)...si totusi sa fii sigura ca-l recunosti.

...

mardi 8 avril 2008

15 minute

Un sfert de ora.Atat mai am....pana incep din nou sa muncesc.
Nu m-am mai aflat de mult intr-o stare atat de incarcata negativ. Si initial as fi vrut sa urlu aici si sa zic de unul si de altul ca sunt niste incompetenti si ca o ard aiurea si nici macar nu sunt suficient de sinceri cu ei a.i sa poata spune scuza-ma. Na ca nu m-am putut abtine de tot :), dar nu...
Am citit eu la un moment dat ca a recunoaste ca ai gresit este chiar mai rau decat a gresi. Si cateodata sunt de acord, nici mie nu-mi vine sa zic imi pare rau, ca de...orgoliul, bate-l vina :D....da macar incerc sa nu mai fac si a doua oara acelasi kkt.
Oricum, unii macar incearca sa se disculpe , sa gaseasca un motiv pentru care o ard iurea...altii....Dumnezeu cu mila.....lasa frate ca daca a mers odata merge si a doua oara...
Si e atat de frumos afara.....
Si pe mine ma enerveaza oamenii astia care uita sa fie ok. Si cel mai mult din lume ( acum....si in general, daca stau bine si ma gandesc) ma enerveaza oamenii care copiaza alti oameni....cei care, au vazut ei ca unii "prind mai bine" si se trezesc facand acelasi lucru, folosind aceleasi expresii si chiar , culmea culmilor, iti copiaza frazele si chiar ideile si defileaza cu ele chiar prin fata ta...la genul uite ce am facut eu, uite la ce m-am gandit eu, uite ce am realizat eu!......pai da-te-n mortii matii, macar zii altcuiva nu mie...nu-mi zi mie ce tocmai am zis eu....ca oricum, oricat ai incerca n-ai sa fi ca mine niciodata....ca la un moment dat eu o sa evoluez si tu o sa ramai acolo.....frate!
...Io stiu! ca mi se intampla zi de zi !:D
Uhhhhh, acum ma simt un pic mai bine. si nici nu conteaza....nimic....
Si gata.....sfertul de ora :)
Ciao, ciao

vendredi 4 avril 2008

Invataminte

Am urat dintotdeauna progrmarile.Si ma refer la programarea a ceva...sambata fac aia, joia merg la teatru,vinerea imi fac manechiura...dar mai ales cele de genul peste 2 saptamani mergem la mare, in august mergem in concediu la Paris, etc. Nu ma simt in largul meu nici cu cele de pe o zi pe alta. Am nevoie de suspans, de neprevazut, de elementul surpriza. Hai acum . Hai! Si nu-mi plac in special cele cu termen lung pentru ca devin obsesive (un pic prea mult zis, dar nu-mi vine altceva in minte acum)la genul (mai ales daca astepti cu nerabdare), existenta ta de zi cu zi nu mai are acelasi farmec.practic traiesti intre doua programari de evenimente....in prima parte cu gandul la ce a fost, iar in a doua facand scenarii pentru urmatoarea, uitand sa te ( sau facand-o prea putin)bucuri de moment, sa te simti fericit facand ceea ce faci zi de zi ( si vorbesc aici de cele de iesit din cotidian, de iesit din ritm...si se pot include si concediile, weekendurile petrecute altfel decat o faci de obicei, etc). Ma rog, nu-mi plac programarile mai ales pentru ca nu-mi inspira spontaneitate. Iar pentru mine e foarte importanta.
Acum, dupa toate cele scrise mai sus, vreau sa programez ceva. Mi-am propus ca in fiecare saptamana sa invat ceva nou. Mi-ar placea sa zic ca in fiecare zi,dar pentru ca, in primul rand, vreau sa invat sa fiu sincera cu mine...ramanem la o saptamana :)
Saptamana asta am invatat, cand am implinit 7 ani de activitate profesionala( ce repede trece timpul :))), ca munca te ordoneaza. In gandire, in comportament, in reactii... Noi avem momente in care nu vrem sa muncim, ba chiar ne gandim ca ce tare e sa nu muncesti niciodata, pentru ca, avem nevoie de haos.Nu mai vrem ordine. Vrem sa fim asa cum eram copii. simpli.naturali, fara stresul ca trebuie.nu definim acum aici ce trebuie. important e ca ....trebuie. Ne dorim sa gandim haotic, sa ne comportam haotic, ba chiar sa ne imaginam haotic. Cuvantul haotic a se citi: "exact cum simtim noi in momentul respectiv, cum avem chef, fara a da vreo socoteala cuiva"
...As mai fi scris , da mi-am aruncat un ochi catre ceas si mi-am dat seama ca sunt un om care munceste pentru ordonare si e haotic prin definitie....asa ca...Somn usor si spor.pentru ca trebuie :P

mercredi 2 avril 2008

Fara...

As fi vrut sa scriu ce cred eu despre o parte din barbati, dar m-am imaginat repede o Bridget Jones a romaniei, si am renuntat :)...ca deja sunt mult prea multe asemenari intre mine si doamna, si asta le-ar intrece pe toate.
Ma rezum la a spune ca, eu n-am prea vazut pana acum ( pentru ca probabil am fost in starea de visare de care ziceam in postul anterior), dar a venit primavara. A venit de data asta fara astenie. si s-a intamplat asa pentru ca n-am observat-o si nu m-am gandit la ea.Dar acum, cand o vad, o simt si o povestesc...se schimba treaba. Va declar ca de maine s-ar putea sa intru in astenie. Ca asa functionez eu, pshihic. Asa ca nu raspund de reactiile ce probabil o sa se rasfranga si asupra acestui "jurnal" periodic al meu :).
Si daca tot ii zic jurnal, si am apucat sa zic acum ceva vreme ca o sa revin cu detalii despre tripul din italia...va prezint Venezia.Un oras....despre care nu am prea multe de zis, ca ar fi de prisos. Doar atat: este un loc ce trebuie vazut macar odata in viata. Voila:


Apoi, Bergamo, despre care eu credeam ca e un orasel de langa Milano unde doar aterizeaza avioanele low cost. Ei bine, e muuult mai tare decat Milano, e asa, cu un aer de filme vechi italienesti. Chiar mi s-a intamplat sa merg pe un drum de vale ( coboram din vestita cetate din Bergamo) aporape gol, si sa vad un domn mergand pe bicileta si cantand. Doar el si eu pe drumul ala...Wooow! Voila:




Cam atat, ca sunt numai de clatit ochii ( si se incarca si greu) :).
La Bruxelles n-am mai ajuns...da mi s-a povestit ca e dragut, numai ca nu are o identitate proprie.
Timp s-avem sa le vedem pe toate, ca dorinta....slava domnului.
Gata! Ne vedem in astenie :))