Focul lui Sume(n)dru

Am primit o invitatie , pe care din diverse motive, mai mult sau mai putin importante, nu o pot onora. Le multumesc oricum Alinei si lui Gabi pentru ea. O invitatie destul de neobisnuita pentru mine in ultima vreme, avand in vedere ca nu m-a mai invitat nimeni pana acum la o astfel de"petrecere". Ei bine, acesta sarbatoare , caci defapt asta este, se desfasoara numai in anumite zone ale tarii ca: zona Bran-Moeciu-Sirnea-Brasov, zona Curtea de Arges-Domnesti- Varzaroaia, si probabil si in altele, oricum, in zona de deal-munte.
Numele ii vine de la Sarbatoarea Sfantului Dumitru, care , prin iuteala limbii, s-a transformat in Smdru- Sumedru-Sumendru. Depinde de zona.
Din batrani se spune ca odata ce a trecut sarbatoarea Sf Dumitru a trecut si toamna. De acum incolo e iarna....perioada de asa-zisa hibernare ( cand se consuma ce s-a produs vara). Oamenii erau educati ca pana la Sf Dumitru sa-si termine toate treburile, sa nu ramana nimic neadunat, nestrans de pe camp; sa intre in iarna cu toate treburile terminate.
In zona Arges oamenii se stang de cum se lasa intunericul si strang resturile recoltelor ( se face curat in urma) pe care le ard, in imense focuri simultane, facute la nivel de catune, in grupuri de vecini, prieteni. Ceea ce este mai bun din recolta abia adunata se scoate langa foc si se imparte trecatorilor , falindu-se fiecare cu ceea ce a recoltat de-a lungul anului.
In alte zone Sf Dumitru este considerat patronul pastorilor, iar aceste focuri se aprind pentru a sarbatori coborarea oilor in sate pentru iernat, pentru a sfarsi intelegerile facute de Sangiorz ( plecatul oilor in munte). De asemenea, se impart participantilor produse aduse de la stana.

Sarbatoarea reprezinta de fapt o ceremonie a mortii si a renasterii. Se ingroapa trecutul pentru un nou inceput. Se ard toate resturile, asa incat noul an sa inceapa curat, pur.

Sa ne luam dupa obiceiuri si sa incercam sa ingropam din trecut pentru noul ce vine...

PS: multumesc mamei Alinei pentru informare